Intoleranțele alimentare afectează tractul intestinal și au ca simptome durerile abdominale și vărsăturile. Uneori, o intoleranță alimentară este confundată cu o alergie, pentru că simptomele sunt asemănătoare. Totuși, deși ambele creează un disconfort, doar reacțiile alergice reprezintă un pericol pentru viață. Intoleranțele pot fi greu de diagnosticat, din cauza faptului că prezintă o gamă largă de simptome. Acest articol este despre cele mai frecvente intoleranțe alimentare, simptomele lor și despre ce alimente ar trebui să eviți dacă suspectezi că ai o intoleranță.
Ce este o intoleranță alimentară?
Reacția produsă de o intoleranță alimentară are loc în sistemul digestiv, atunci când mâncarea nu poate fi digerată corect. Acest lucru se poate întâmpla din cauza unor deficite enzimale, a unei sensibilități la anumiți aditivi alimentari. De asemenea, reacțiile pot apărea la anumite substanțe chimice care se află în mod natural în mâncare. Uneori, persoanele cu o intoleranță alimentară pot să mănânce o cantitate mică din alimentul respectiv fără să se simtă rău.
1. Intoleranța la gluten sau boala celiacă
Gluten este denumirea generală dată proteinelor din grâu, orz, secară și triticale (un hibrid de grâu și secară). Glutenului îi sunt asociate mai multe afecțiuni: boala celiacă, sensibilitatea non-celiacă la gluten și alergia la grâu. Intoleranța la gluten, care se mai numește și boala celiacă, implică un răspuns imun, motiv pentru care este clasificată ca boală autoimună. Când o persoană cu boala celiacă este expusă la gluten, sistemul ei imunitar atacă intestinul subțire și îi poate provoca probleme serioase sistemului digestiv. Alergia la grâu este deseori confundată cu boala celiacă, pentru că are simptome similare. Diferența este că alergia la grâu generează anticorpi față de proteinele din grâu, în timp ce boala celiacă e cauzată de un răspuns imun anormal față de gluten în special. Sensibilitatea non-celiacă la gluten a fost definită ca afecțiune relativ recent, în 2010. Este diagnosticată atunci când o persoană experimentează simptome neplăcute după ce consumă gluten, deși testele pentru intoleranță alimentară sau alergie la grâu ies negative. Sensibilitatea non-celiacă la gluten este o formă mai ușoară de intoleranță la gluten. Conform publicat de Biblioteca Națională de Medicină a Institutului Național de Sănătate din SUA, se estimează că sensibilitatea non-celiacă la gluten afectează între 0,5% și 13% din populație.
Simptomele sensibilității non-celiace la gluten sunt asemănătoare cu cele date de intoleranța la gluten și includ:
- balonare;
- durere abdominală;
- diaree sau constipație;
- dureri de cap;
- oboseală;
- dureri articulare;
- mâncărime la nivelul pielii;
- depresie sau anxietate;
- anemie
Intoleranța la gluten : ALIMENTE PERMISE ȘI INTERZISE
Atât sensibilitatea non-celiacă la gluten, cât și boala celiacă pot fi ținute sub control printr-o alimentație fără gluten. Acest lucru înseamnă renunțarea la produse care conțin gluten:
- pâine,
- paste,
- cereale,
- bere,
- deserturi cu făină,
- covrigi,
- sosuri și dressinguri care conțin gluten,
- sos de soia.
Putem include în alimentație cereale și leguminoase care nu conțin gluten, spre exemplu:
- porumb,
- hrișcă,
- năut,
- quinoa,
- mei,
- tapioca,
- amaranth,
- orez.
2. Intoleranța la lactoză
Intoleranța la lactate se împarte în două:
- intoleranță la lactoză, adică la zahărul din lapte și din alte produse lactate,
- intoleranță la proteinele din lapte de vacă (care este o reacție de tip alergic ce apare mai ales la bebelușii hrăniți cu formule de lapte derivate din lapte de vacă).
Intoleranța la lactoză înseamnă că organismul nu poate digera lactoza, ceea ce cauzează probleme digestive, cu simptome ca:
- durere abdominală,
- balonare,
- diaree,
- gaze intestinale,
- senzație de greață.
3. Intoleranța la fructoză
Fructoza este zahărul din fructe, legume și din îndulcitorii naturali cum sunt mierea, siropul de agave și siropul de porumb.
La persoanele care au intoleranță la fructoză (numită și malabsorție a fructozei), acest zahăr natural nu este absorbit eficient în sânge, ci merge către intestinul gros, unde este fermentat de bacteriile intestinale, provocând probleme digestive.
Principalele simptome sunt:
- reflux;
- gaze;
- diaree;
- greață;
- dureri abdominale;
- vărsături;
- balonare.
Pentru a controla simptomele de intoleranță la fructoză, următoarele alimente ar trebui evitate:
- băuturile carbogazoase,
- mierea,
- merele,
- sucul de mere și cidrul din mere,
- siropul de agave,
- alimentele care conțin sirop de porumb,
- unele fructe ca pepenele roșu, cireșele și perele,
- unele legume, ca păstăile de mazăre dulce.
Intoleranțele alimentare sunt afecțiuni care debutează digestiv, dar pot avea manifestări la nivelul întregului organism. Dincolo de disconfort la nivelul sistemului digestiv și erupții pe piele, ele pot provoca și dureri musculare sau articulare, stări depresive, oboseală, migrene sau anxietate, conform Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune. De aceea, în unele cazuri sunt greu de diagnosticat.
Pentru că intoleranța alimentară se poate confunda cu alergia alimentară, e necesar ca medicul specialist să facă diferența între cele două afecțiuni.
SĂNĂTATEA TA ESTE ESENȚIALĂ PENTRU NOI!
Referințe:
- https://www.synlab.ro/synlab-wellness/intoleranta-alimentara
- https://inventmedical.ro/care-este-diferenta-intre-intoleranta-si-o-alergie-alimentara/
- https://www.apaa.ro/MaterialeInformative/IntolerantaAlimentara.shtml
- https://medcenter.ro/articole-medicale/unul-din-doi-adulti-sufera-de-intoleranta-alimentara-te-afli-printre-ei
Categorii: